MUZICĂ · RELIEF DIN OSUNA
Auletris din Osuna
Sunetul sculptat în piatră
Figura cântă la un instrument cu două tuburi, deși nu știm ce muzică interpreta.
Documentația muzeului · lectură publică și gratuită, fără înregistrare.
Original documentar · potrivire exactă
Fotografie documentară a originalului sau a sitului arheologic exact.
Ángel M. Felicísimo din Mérida, Spania · Flautista din Osuna · Inventar: Flautista de Osuna (38201160704) · CC BY 2.0
Istorie și context
Figura ține un aulos dublu. Suflul continuu și cele două tuburi puteau produce o sonoritate intensă, potrivită pentru spații publice, procesiuni sau ceremonii. Instrumentul a ajuns în repertoriul iberic prin contacte mediteraneene și a fost însușit local.
Piatra păstrează mâinile, tuburile și postura, nu melodia. Nici nu permite transformarea unei imagini într-o normă universală de gen: această interpretă demonstrează că o femeie putea fi reprezentată cântând, nu că aulosul era exclusiv al tuturor femeilor iberice.
Iconografia iberică reunește aulosuri duble, trompete, clopoței și alte instrumente în scene ceremoniale, ecvestre și funerare. Sunetul organiza timpul colectiv: procesiune, luptă ritualizată, dans, inițiere sau rămas-bun.
Nu păstrăm partituri sau melodii. Un audioghid poate reconstitui timbruri și gesturi cu instrumente experimentale, indicând întotdeauna că muzica concretă aparține recreării contemporane.
Ceea ce știm și ce interpretăm
Fapt documentat: reliefurile și ceramica păstrează instrumente, interpreți și contexte vizuale. Interpretare și precauție: repertoriul, ritmul și funcția exactă nu se deduc dintr-o imagine izolată.
Date de catalog
- Dată narativă
- Secolele III–II î.Hr.
- Loc
- Osuna (Sevilla)
- Material
- Relief în calcar
- Context
- Muzica într-un program monumental
- Clasificare
- Colecție iberică sau resursă interpretativă explicită
- Referință vizuală
- Muzeul Național de Arheologie · Auletris · referință vizuală și de proveniență
O privire mai de aproape
Lectură de aproximativ 1 min · Secțiuni: 1. Lectură extinsă și surse · acces gratuit. Revizuire editorială înregistrată: .
Nu orice os perforat a aparținut unui muzician
Cercetarea asupra aulosului de la Azaila amintește că anumite oase perforate de la Clunia, considerate odinioară instrumente, erau de fapt balamale. Distincția depinde de fabricație, uzură și paralele, nu doar de prezența găurilor. În raport cu relieful de la Osuna, această problemă arată cum se intersectează imaginea și obiectul: postura ajută la recunoașterea unei practici, dar vestigiile materiale necesită propria diagnosticare. Reconstrucția sonoră trebuie să se sprijine pe piese corect identificate și să precizeze ce părți au fost completate experimental.
Imagini de referință și proveniență
Poți mări fotografia documentară a piesei legate de acest personaj. Nu figurează ca imagine de pornire a unui portret generat. Identificarea figurii, atunci când este discutată, este explicată în fișă.
Vezi referința la dimensiune mare ⛶Fotografia documentară a piesei de referință
Această fotografie este sursa înregistrată a imaginii documentare afișate în prezent; nu este prezentată ca fotografie de pornire pentru un alt portret generat.
Această fotografie este sursa înregistrată a imaginii documentare afișate în prezent; nu este prezentată ca fotografie de pornire pentru un alt portret generat.
Original documentar · Corespondența contextuală
Ángel M. Felicísimo din Mérida, Spania
Documentație vizuală suplimentară
O publicație citată nu dovedește ce imagine a fost folosită la crearea personajului.
Unde se păstrează
Muzeul Arheologic Național (Madrid)
Piesa sau ansamblul fișei · Expoziție permanentă
Sala 13; înlocuiește vechea legătură «piesa lunii» ca referință de amplasare.
Instituția care păstrează piesa este documentată; expunerea publică se poate schimba. Consultă fișa oficială înainte de o vizită.
Surse și referințe
Ți-a plăcut această fișă?
Părerea ta ne ajută să îmbunătățim muzeul. O poți schimba oricând dorești.
Se încarcă evaluarea ta…