Sari la conținut
TRACEKEEPERS
Meniu
← Revino la colecție

ATLAS INIȚIAL · DIVIZIUNI ȘI REGIUNI

Harta iberilor

Atlasul iberilor

Explorează unde au trăit diferitele popoare iberice și cum s-au schimbat orașele lor.

Documentația muzeului · lectură publică și gratuită, fără înregistrare.

VIZUALIZARE EDITORIALĂ DECLARATĂ · IMAGINE GENERATĂ DE IA · TRACEKEEPERS

Vizualizare editorială · Corespondența contextuală

Vizualizare editorială declarată, bazată pe cartografia și sursele fișei; nu este o frontieră istorică exactă.

Imagine pentru Harta iberilor
VIZUALIZARE EDITORIALĂ DECLARATĂ · IMAGINE GENERATĂ DE IA · TRACEKEEPERS

Vizualizare editorială · Corespondența contextuală

Vizualizare editorială declarată, bazată pe cartografia și sursele fișei; nu este o frontieră istorică exactă.

Istorie și context

Harta începe cu bronzul final și orizontul orientalizant și permite parcurgerea a 7 faze. Locurile documentate — Ullastret, Edeta/Llíria, Bastida de les Alcusses, Basti/Baza, Cástulo — apar doar când ajută la înțelegerea perioadei active.

„Iberi” reunește popoare și teritorii de pe fațada mediteraneeană și din sud; nu întreaga peninsulă a fost iberică și nici nu a existat un stat comun.

Ceea ce știm și ce interpretăm

Coasta provine din Natural Earth. Straturile deosebesc originea, nucleul, controlul direct, influența, rețelele, teritoriile disputate și dominațiile externe; sunt delimitări curatoriale aproximative, nu frontiere moderne. Conturul discret păstrează faza anterioară pentru a face vizibilă fiecare expansiune, contracție sau absorbție. „Iberi” reunește popoare și teritorii de pe fațada mediteraneeană și din sud; nu întreaga peninsulă a fost iberică și nici nu a existat un stat comun.

Date de catalog

Mod de lectură
Regiuni și grupuri fără frontieră unică
Succesiune
7 faze · Bronzul final și orizontul orientalizant (cca 1200–600 î.Hr.) → Formarea societăților iberice (cca 600–500 î.Hr.) → Consolidare regională (cca 500–400 î.Hr.) → Expansiune urbană și rețele (cca 400–237 î.Hr.) → Prezență cartagineză și al doilea război punic (237–206 î.Hr.) → Cucerire romană inegală (206–133 î.Hr.) → Integrare provincială (secolele II–I î.Hr.)
Noduri
Ullastret (secolele VI–II î.Hr.) · Edeta/Llíria (secolele V–II î.Hr.) · Bastida de les Alcusses (secolul IV î.Hr.) · Basti/Baza (secolele IV–II î.Hr.) · Cástulo (mileniul I î.Hr.–epoca romană)
Zonă
Spațiu al unor comunități locale diverse.
Precauție
„Iberi” reunește popoare și teritorii de pe fațada mediteraneeană și din sud; nu întreaga peninsulă a fost iberică și nici nu a existat un stat comun.

O privire mai de aproape

Lectură de aproximativ 1 min · Secțiuni: 1. Lectură extinsă și surse · acces gratuit. Revizuire editorială înregistrată: .

Peisajul antic nu coincide cu cel pe care îl vedem astăzi

Ullastret avea un al doilea nucleu în Illa d'en Reixac, situat pe atunci într-un mare iaz. Prospecțiunile geofizice din 2012 au permis recunoașterea unei bune părți a rețelei sale urbane fără excavarea fiecărei străzi. Reconstituirea patrimonială a ales perioada din jurul anului 250 î.Hr. ca moment de referință și a studiat mai întâi lacul, vegetația și drumurile. Exemplul ajută la citirea acestui atlas: localizarea unui oraș nu înseamnă doar plasarea unui punct. Trebuie reconstituite relațiile sale cu apa și deosebite vestigiile măsurate de elevațiile ipotetice.

Locația și teritoriul

Hartă fizică reală a lumii cu rute ale evoluției umaneLinia de coastă mondială actuală provenită de la Natural Earth, în proiecție equirectangulară. Amprentele suprapuse vă permit să navigați prin fiecare etapă.Bază cartografică: Natural Earth 1:110m · domeniu public · coastă contemporană de referință

DOMENIUL REGIONAL

Fațada mediteraneeană și sudul peninsulei; nu întreaga Iberie a fost ibericăFațada mediteraneeană și sudul peninsulei; nu întreaga Iberie a fost iberică. Amprenta indică centrul orientativ al zonei, nu o frontieră sau un punct exact.

ATLAS TERITORIAL · CARTOGRAFIE REALĂ · ÎNTINDERE SCHIMBĂTOARE

Atlasul iberilor

Popoare, limbi și centre ale mai multor Iberii

FASE 01 / 07Bronzul final și orizontul orientalizantCca 1200–600 î.Hr.

Comunitățile peninsulare au relații cu fenicienii și grecii înaintea consolidării iberice; Tartessos și coloniile nu sunt „iberi timpurii”.

CE SE SCHIMBĂ · OrigineApar comunități din est și sud-est legate de enclave mediteraneene, înaintea unei culturi iberice definite.

Atlasul iberilorLinia de coastă mondială actuală provenită de la Natural Earth, în proiecție equirectangulară. „Iberi” reunește popoare și teritorii de pe fațada mediteraneeană și din sud; nu întreaga peninsulă a fost iberică și nici nu a existat un stat comun.Antecedente din est și sud-est · Cca 1200–600 î.Hr. · Spațiu al unor comunități locale diverse.Contacte coloniale mediteraneene · secolele IX–VI î.Hr. · Coridor de contact, nu dominație feniciană sau greacă continuă.1Bază cartografică: Natural Earth 1:110m · domeniu public · coastă contemporană de referință
Teritoriul de origineRețeaua de contact sau schimb
  1. 01 · CástuloMileniul I î.Hr.–epoca romanăNod oretan deschis contactelor mediteraneene.

„Iberi” reunește popoare și teritorii de pe fațada mediteraneeană și din sud; nu întreaga peninsulă a fost iberică și nici nu a existat un stat comun.

Documentația tuturor perioadelor

Harta este interactivă; cronologia completă poate fi citită și mai jos, fără a activa nicio comandă.

Cca 1200–600 î.Hr. · Bronzul final și orizontul orientalizant

Comunitățile peninsulare au relații cu fenicienii și grecii înaintea consolidării iberice; Tartessos și coloniile nu sunt „iberi timpurii”.

Origine · Apar comunități din est și sud-est legate de enclave mediteraneene, înaintea unei culturi iberice definite.

  • Antecedente din est și sud-est · Cca 1200–600 î.Hr.

    Spațiu al unor comunități locale diverse.

    Probabil
  • Contacte coloniale mediteraneene · secolele IX–VI î.Hr.

    Coridor de contact, nu dominație feniciană sau greacă continuă.

    Probabil

Cca 600–500 î.Hr. · Formarea societăților iberice

Oppida, necropolele și scrierile se dezvoltă inegal pe fațada mediteraneeană și în sud; nu se naște o națiune comună.

Origine · Oppida, necropolele și scrierile delimitează mai multe spații iberice în formare de-a lungul litoralului și în sud.

  • Regiuni iberice în formare · Cca 600–500 î.Hr.

    Delimitare a mai multor regiuni culturale.

    Probabil

Cca 500–400 î.Hr. · Consolidare regională

Popoare precum indigeții, edetanii, contestanii, bastetanii și oretanii își articulează propriile teritorii; etichetele și limitele sunt aproximative.

Expansiune · Zonele în formare se structurează ca teritorii ale unor popoare regionale, cu limite aproximative și suprapuse.

  • Teritorii iberice regionale · Cca 500–400 î.Hr.

    Mozaic regional, nu stat unitar.

    Probabil

Cca 400–237 î.Hr. · Expansiune urbană și rețele

Orașele, moneda, scrierea și atelierele leagă câmpurile și porturile; împărtășirea repertoriilor nu elimină diferențele lingvistice și politice.

Expansiune · Orașele, atelierele și porturile intensifică legăturile dintre aceste teritorii fără a crea o autoritate iberică comună.

  • Rețele urbane iberice · Cca 400–237 î.Hr.

    Arie culturală aproximativă cu multiple centre.

    Probabil

237–206 î.Hr. · Prezență cartagineză și al doilea război punic

Armatele și alianțele cartagineze și romane transformă sudul și estul; nu toate comunitățile iberice ajung sub același control sau aleg aceeași tabără.

Absorbție · Sfera cartagineză acoperă o bună parte din sud și est, în timp ce nord-estul este supus unor campanii și alianțe schimbătoare.

  • Sferă cartagineză peninsulară · 237–206 î.Hr.

    Zonă militară și diplomatică aproximativă.

    Probabil
  • Nord-est disputat · 218–206 î.Hr.

    Alianțe și campanii schimbătoare în timpul războiului.

    Probabil

206–133 î.Hr. · Cucerire romană inegală

Roma integrează teritorii prin război, pacte și fiscalitate; cronologiile diferă între coastă, interior și sud.

Contracție și absorbție · După înfrângerea cartagineză, Roma își extinde hegemonia de-a lungul coastei și în interior prin anexări, pacte și războaie inegale.

  • Regiuni sub hegemonie romană · 206–133 î.Hr.

    Delimitare a cuceririi progresive, nu a anexării simultane.

    Probabil

secolele II–I î.Hr. · Integrare provincială

Orașele, atelierele, limbile și cultele se schimbă în Hispania; „romanizarea” nu descrie o dispariție bruscă a locuitorilor sau meseriilor.

Absorbție · Zonele cucerite sunt integrate în provincii romane, cu persistențe locale și schimbări treptate.

  • Fațadă mediteraneeană provincială · secolele II–I î.Hr.

    Zonă sub structuri provinciale romane cu persistențe locale.

    Probabil

Locuri documentate

  • Ullastret · Secolele VI–II î.Hr.

    Mare centru din nord-est și peisaj al indigeților.

  • Edeta/Llíria · Secolele V–II î.Hr.

    Oraș și teritoriu edetan; vase cu scene pictate.

  • Bastida de les Alcusses · Secolul IV î.Hr.

    Așezare fortificată, case și distrugere.

  • Basti/Baza · Secolele IV–II î.Hr.

    Necropolă și Doamna din Baza.

  • Cástulo · Mileniul I î.Hr.–epoca romană

    Nod oretan deschis contactelor mediteraneene.

Rute și contacte

  • legătură istorică documentată

  • legătură istorică documentată

  • legătură istorică documentată

  • legătură istorică documentată

„Iberi” reunește popoare și teritorii de pe fațada mediteraneeană și din sud; nu întreaga peninsulă a fost iberică și nici nu a existat un stat comun.

Surse și referințe

Consultă baza istorică a atlasului

Ți-a plăcut această fișă?

Părerea ta ne ajută să îmbunătățim muzeul. O poți schimba oricând dorești.

Se încarcă evaluarea ta…