12 · Scriere · din Egee în Etruria și la Roma
Cocoșul care învăța literele
Călimara cu alfabet etrusc
Acest vas în formă de cocoș poartă un alfabet etrusc, parte din istoria alfabetului latin.
Documentația muzeului · lectură publică și gratuită, fără înregistrare.
Reconstrucție generată · Ipoteza vizuală enunțată
Reconstituire vizuală declarată pentru contextualizare muzeografică; nu este o fotografie a originalului și nici o dovadă documentară.
Istorie și context
Un vas din bucchero în formă de cocoș poartă cele douăzeci și șase de litere ale unui alfabet etrusc timpuriu și este posibil să fi conținut cerneală. Etruscii au adaptat semne învățate de la grecii eubeeni pentru sunetele unei limbi neindo-europene.
Mai târziu, Roma a moștenit și a adaptat din nou această tradiție grafică. Nu a fost o transmitere unică sau liniară: negustori, scribi și ucenici au transformat semnele de-a lungul generațiilor. Moștenirea etruscă supraviețuiește de fiecare dată când o literă latină apare pe un ecran.
Micul cocoș măsoară aproximativ 10,3 centimetri și poartă o succesiune de douăzeci și șase de litere. Cavitatea și forma sa au sugerat că ar fi conținut cerneală, dar această funcție nu este sigură; cert este că obiectul făcea vizibil un alfabet pentru a fi învățat sau expus.
Alfabetele timpurii puteau păstra semne inutile pentru scrierea limbii etrusce. Prin utilizare, comunitățile etrusce și apoi cele latine au selectat și reatribuit literele: transmiterea a fost o serie de adaptări fonologice, nu o singură copiere.
Ceea ce știm și ce interpretăm
Fapt documentat: obiectul de la Met datează din 650–600 î.Hr. și poartă douăzeci și șase de litere; muzeul explică adoptarea etruscă a alfabetului eubean și transmiterea ulterioară către Roma. Interpretare și precauție: este probabil, nu sigur, că a fost în mod specific o călimară școlară. Completare documentată: vas etrusc din bucchero, cca 650–600 î.Hr., de 10,31 cm, cu douăzeci și șase de litere incizate. Interpretare și precauție extinse: «călimară» este o ipoteză funcțională, iar proveniența arheologică exactă este necunoscută; alfabetul latin nu trebuie descris ca invenția directă a unui singur popor.
Date de catalog
- Dată narativă
- Cca 650–600 î.Hr.; transmitere ulterioară către latină
- Loc
- Etruria, proveniență exactă necunoscută
- Material
- Bucchero incizat
- Context
- Vas cu alfabet, posibil recipient pentru cerneală
- Lectură curatorială
- Faptul documentat și interpretarea sa apar separat în blocul de dovezi.
- Înălțime
- 10,31 cm
- Succesiune
- 26 de litere etrusce timpurii
- Derivare
- Adaptarea unei tradiții alfabetice eubeene
- Acoperire documentară
- 3 surse muzeale, patrimoniale, din corpusuri primare sau de cercetare pentru această oprire.
O privire mai de aproape
Lectură de aproximativ 1 min · Secțiuni: 1. Lectură extinsă și surse · acces gratuit. Revizuire editorială înregistrată: .
Când un recipient vorbește la persoana întâi
Pe lângă succesiuni alfabetice, cunoaștem obiecte inscripționate ca și cum ar vorbi. Un alabastron de la Metropolitan se prezintă drept dar al lui Licinius Hirsunaie. Formula identifică o relație de dăruire, fără a lămuri dacă destinatarul era o divinitate sau o persoană. Alături de cocoșul cu litere, acest exemplu arată două utilizări distincte ale scrierii: fixarea unei succesiuni de semne și indicarea unor legături printr-un obiect. A învăța să recunoști literele nu este suficient pentru a interpreta toate actele sociale care puteau fi realizate cu ajutorul lor.
- Muzeu · Theresa Huntsman · Etruscan Language and Inscriptions, The Metropolitan Museum of ArtConsultare înregistrată: .
Locația și teritoriul
DOMENIUL REGIONAL
Etruria, proveniență exactă necunoscutăEtruria și Italia în perioada de formare; expansiunea romană ulterioară a fost mult mai amplă. Urma indică centrul aproximativ al ariei, nu o frontieră sau un punct exact.Surse și referințe
Ți-a plăcut această fișă?
Părerea ta ne ajută să îmbunătățim muzeul. O poți schimba oricând dorești.
Se încarcă evaluarea ta…