POARTA 01 · AFRICA · CONFLICT
Egipt
O satrapie pe Nil
Continuă în muzeul Egiptului
Documentația muzeului · lectură publică și gratuită, fără înregistrare.
Reconstrucție generată · Ipoteza vizuală enunțată
Reconstrucție vizuală declarată; nu este o fotografie a originalului și nici o dovadă documentară.
De ce această poartă duce la alt muzeu
Imperiul a cucerit Egiptul și a guvernat prin instituții persane și egiptene, între revolte și restaurări.
De ce această poartă cere precauție: Eticheta «ocupație persană» nu rezumă negocierea cotidiană cu templele, funcționarii și comunitățile locale.
Perioada de conectare: 525–404 și 343–332 î.Hr.
ÎNAINTE DE A INTRA
O primă privire asupra Egipt
Orientează-te în timp, descoperă schimbările și alege pe unde să continui.
- Când
- Antecedente ≈5300 î.Hr. · Stat dinastic 3100–30 î.Hr. · AFRICA
- Unde
- Africa de nord-est · valea și delta Nilului
- Ce reunește această colecție
- Monarhii și dinastii succesive; o lungă tradiție culturală cu mari schimbări interne
Istoria Egiptului antic începe cu mult înaintea piramidelor. Comunitățile din valea și delta Nilului cultivau, schimbau produse și dezvoltau forme de scriere și guvernare. În jurul anului 3100 î.Hr., primele dinastii au dat formă unei monarhii care a reunit teritorii anterior separate.
În următoarele trei milenii s-au schimbat capitalele, frontierele și conducătorii. Au existat etape de unitate și divizare, expansiune spre Nubia și Levant și dinastii de origini diferite. Pentru a cunoaște Egiptul trebuie să privim atât faraonii săi, cât și oamenii care cultivau, construiau, scriau și întrețineau templele. Integrarea în Roma, în 30 î.Hr., a schimbat puterea politică, dar nu a făcut să dispară brusc aceste practici.
LOCUL CONTEAZĂ
Teritoriul și legăturile sale
Valea și delta au fost centrul său. Controlul Nubiei, Sinaiului și Levantului a variat între perioade: harta expansiunii maxime nu reprezintă întreaga istorie egipteană.
O ISTORIE ÎN SCHIMBARE
Etapele principale
Datele sunt aproximative. Perioadele ajută la orientare, dar limitele lor nu au fost întotdeauna aceleași în toate regiunile.
cca 5300–3100 î.Hr.
Predinastic regional
Comunitățile din deltă și Egiptul de Sus dezvoltă parcursuri distincte care converg treptat; nu au fost două regate stabile pe întreaga perioadă.
cca 3100–2686 î.Hr.
Epoca thinită · Dinastiile I–II
Monarhia integrează valea și delta din mai multe centre; Narmer nu este o consemnare literală a unei singure campanii, iar identificarea sa cu Menes nu este sigură.
2686–2181 î.Hr.
Regatul Vechi
Curtea memfită consolidează coridorul nilotic și mobilizează expediții în Sinai și Nubia; o carieră sau o rută nu echivalează cu o provincie continuă.
2181–2055 î.Hr.
Prima Perioadă Intermediară
Autoritatea se împarte între puteri regionale, în special Heracleopolis și Teba; nu a fost un vid politic omogen.
Continuă povestea: 10 etapas más
2055–1650 î.Hr.
Regatul Mijlociu
Reunificarea tebană restabilește controlul văii și extinde fortărețele spre Nubia Inferioară; vechea formulă a „democratizării vieții de apoi” cere nuanțare.
1650–1550 î.Hr.
A Doua Perioadă Intermediară
Avaris și conducătorii hicsoși domină o mare parte a nordului, Teba păstrează puterea în sud, iar Kerma intervine în Nubia; nu a fost o invazie nomadă instantanee.
1550–1069 î.Hr.
Regatul Nou și epoca imperială
Întinderea maximă, episodică și inegală, ajunge de la a patra cataractă până în Siria. Hatshepsut, Akhenaton, Tutankhamon și Ramses al II-lea aparțin unor momente diferite; caracterul monoteist al lui Aton rămâne dezbătut.
1069–747 î.Hr.
Puteri libiene și tebane
Dinastii cu elite de origine libiană guvernează din mai multe centre ale deltei, în timp ce Teba păstrează o autoritate religioasă și politică proprie. Aceste etichete descriu case domnitoare și coaliții, nu două populații omogene sau frontiere nemișcate.
cca 747–664 î.Hr.
Ascensiune și dominație kushită · Dinastia a XXV-a
Regii din Kush își extind autoritatea din Napata și ajung să stăpânească Egiptul. Data inițială indică ascensiunea dinastică: integrarea văii a fost treptată, iar dominația deltei a rămas disputată, în special în timpul campaniilor asiriene.
664–525 î.Hr.
Renaștere saită
Dinastia a XXVI-a reunifică Egiptul din Sais și întărește legăturile mediteraneene; „renaștere” descrie opțiuni politice și artistice, nu o revenire intactă la trecut.
525–404 î.Hr.
Prima dominație persană · Dinastia a XXVII-a
Cambyses al II-lea integrează Egiptul în Imperiul Ahemenid, iar succesorii săi guvernează printr-o satrapie și autorități locale. Continuitatea templelor și administrațiilor egiptene nu elimină cucerirea, rebeliunile sau variațiile regionale ale controlului.
404–343 î.Hr.
Restaurare egipteană · Dinastiile XXVIII–XXX
Dinastii cu centre la Sais, Mendes și Sebennytos recuperează suveranitatea și rezistă unor noi expediții ahemenide. „Restaurare” desemnează independență politică, nu o întoarcere neschimbată la o epocă anterioară.
343–332 î.Hr.
A doua dominație persană · Dinastia a XXXI-a
Artaxerxes al III-lea recucerește Egiptul și restabilește dominația ahemenidă până la intrarea lui Alexandru. A fost un interval scurt și conflictual, nu continuarea neîntreruptă a primei dominații persane.
332–30 î.Hr.
Cucerirea macedoneană și regatul ptolemeic
Alexandru intră și ocupă Egiptul în 332 î.Hr.; sursele grecești prezintă o primire favorabilă. Ptolemeii guvernează din Alexandria, adoptând și forme faraonice. Cleopatra a VII-a este ultima suverană independentă; Octavian — viitorul Augustus — integrează Egiptul în Roma în 30 î.Hr.
DINCOLO DE DATE
Cum trăiau și cum vedeau lumea
Cine guverna și cum se schimba puterea
Faraonul guverna prin funcționari, scribi, autorități locale și temple. Acea organizare nu a funcționat la fel în toate dinastiile. Regatele Vechi, Mijlociu și Nou au alternat cu perioade de divizare; mai târziu au guvernat și dinastii kushite, regi persani și Ptolemeii. Cronologia ajută să nu îi plasăm pe Djoser, Ramses al II-lea și Cleopatra în același Egipt.
A munci, a mânca și a trăi lângă Nil
Cultivarea și depozitarea grânelor, prepararea pâinii și berii, creșterea animalelor, pescuitul sau prelucrarea lemnului ocupau o mare parte a vieții cotidiene. Casele și obiectele folosite ajută la reconstituirea ei. Scenele din morminte arată și aceste munci, deși au fost alese pentru a asigura hrană și bunăstare defunctului, nu pentru a înfățișa neutru întreaga societate.
A măsura, a scrie și a organiza o construcție
O construcție necesita mult mai mult decât piatră: măsuri comune, evidențe ale materialelor, transporturi și echipe de lucru. Cele mai vechi etichete și sigilii arată importanța înregistrării livrărilor. Secole mai târziu, cotul inscripționat în numele lui Maya permite explicarea rolului unui etalon de lungime: persoane diferite își pot compara măsurătorile cu aceeași referință.
Zei, temple și îngrijirea morților
Templele, ofrandele și înmormântările ne apropie de credințe care variau după loc și epocă. În timpul Regatului Nou, conducătorii au extins mari centre precum Karnak. În perioadele ulterioare găsim o mare varietate de amulete, ofrande și consultări ale zeilor. Îngrijirea morților nu era doar o chestiune de mumii: contau și textele, alimentele și memoria persoanei.
O țară conectată cu vecinii săi
Nilul lega regiunile, dar Egiptul nu a fost niciodată izolat. Făcea comerț și lupta cu vecinii săi. În Perioada Târzie, Naucratis și alte așezări din deltă au reunit egipteni și greci. Sub Roma, Alexandria și porturile Mării Roșii au legat produsele văii de rutele mediteraneene, africane și ale Oceanului Indian. Un contact putea aduce mărfuri, noi locuitori sau o armată; nu toate au avut același efect.
Imagini, instrumente și celebrări
Reliefurile și statuile arătau regi, zei și persoane particulare în contexte concrete. Instrumentele adaugă o altă parte a acelei vieți: Met păstrează o harpă portabilă din Regatul Nou, de tipul reprezentat lângă cântăreți și alți muzicieni. Compararea operelor din date diferite permite observarea schimbărilor de gust și funcție, în loc să ne imaginăm o artă egipteană mereu identică.
OAMENI ȘI MĂRTURII
Cunoaște-i protagoniștii
Fișele disting între figuri istorice, reprezentări și reconstituiri. Explică contextul lor, sursele disponibile și legăturile cu alte persoane.
Imhotep
Imhotep a fost legat de Djoser și, mult mai târziu, a fost amintit ca înțelept și vindecător.
Citește fișaHatshepsut
Hatshepsut a guvernat ca faraon și a fost reprezentată prin diferite combinații de corp, titluri și însemne regale.
Citește fișaAkhenaton (Akhenaten)
Akhenaton a mutat curtea și a dat cultului lui Aton un rol central în guvernarea sa.
Citește fișaTutankhamon
Tutankhamon a domnit puțini ani, într-o etapă de restaurare a cultelor anterioare lui Akhenaton.
Citește fișaRamses al II-lea
Ramses al II-lea a poruncit construirea de temple, statui și inscripții care îi răspândeau numele și realizările.
Citește fișaCleopatra a VII-a
Cleopatra a VII-a a guvernat Egiptul și a căutat alianțe în mijlocul războaielor civile romane.
Citește fișaPRIVEȘTE DE APROAPE
Exponate și locuri de la care să începi
O selecție din muzeul de destinație. Deschide fiecare fișă pentru a consulta documentația și imaginile sale.
Etichete Naqada
Primele semne egiptene apar pe etichete și recipiente asociate cu bunuri, nume și locuri.
Citește fișaCupru și piatră
Uneltele de piatră au continuat să fie folosite alături de cele de cupru timp de secole.
Citește fișaUn pahar de Kerma depus la Abydos
Acest pahar a fost fabricat în Nubia și găsit într-un mormânt de la Abydos, în Egipt.
Citește fișaCE RĂMÂNE
Moștenirea sa și ceea ce continuăm să cercetăm
Egiptul a lăsat monumente, arhive, tehnici și tradiții religioase care au continuat să se transforme sub alte guvernări. Templele, imaginile zeilor și practicile funerare din epoca romană arată această continuitate cu schimbări, nu o cultură oprită în timp.
ALEGE URMĂTOAREA OPRIRE
În acest muzeu
Surse pentru această introducere
Fiecare temă trimite la documentația sa. Bibliografia completă reunește și sursele pentru cronologie, personaje și legătura dintre muzee.
Consultă toate sursele și referințele →Ceea ce știm și ce interpretăm
Nivelul dovezilor legăturii: ridicat. Poarta descrie un conflict; nu transformă două culturi distincte într-una singură și nici nu presupune o continuitate etnică automată.
Date de catalog
- Perioadă de contact
- 525–404 și 343–332 î.Hr.
- Muzeu de destinație
- Egipteană
- Tip de legătură
- conflict
- Nivelul dovezilor
- ridicat
- Regiune de destinație
- Africa
O privire mai de aproape
Lectură de aproximativ 1 min · Secțiuni: 1. Lectură extinsă și surse · acces gratuit. Revizuire editorială înregistrată: .
Un funcționar egiptean povestește o altă versiune
Statuia lui Udjahorresnet păstrată la Vatican poartă pe tunică o inscripție care îi prezintă pe regii perși ca respectuoși față de tradițiile egiptene. Protagonistul său reunește titluri de medic principal, trezorier și comandant de flotă. Piesa arată o voce egipteană legată de elitele care au traversat schimbarea dinastică, diferită de relatările grecești ostile. Nici ea nu este o opinie neutră a întregii populații. Proveniența exactă este necunoscută, deși este propus Sais: această atribuire trebuie separată de conținutul efectiv păstrat pe statuie.
- Muzeu · Musei Vaticani · Vatican Naophorous, statuia lui UdjahorresnetConsultare înregistrată: .
Locația și teritoriul
DOMENIUL REGIONAL
Valea și delta Nilului; întinderea a variat după dinastiiValea și delta Nilului; întinderea a variat după dinastii. Urma indică centrul aproximativ al ariei, nu o frontieră sau un punct exact.Legături culturale
Surse și referințe
- UCL Digital Egypt · dominația ahemenidă în Egipt, 525–404 î.Hr.
- The Met · Egiptul în Perioada Târzie
- The Metropolitan Museum of Art · The Achaemenid Persian Empire (550–330 B.C.)
- The British Museum — denar AEGYPTO CAPTA, 1866,1201.4189
- Musei Vaticani · Vatican Naophorous, statuia lui Udjahorresnet
- British Museum · Early Egypt
- Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt · perioade istorice
- The Met · Egipt, 1000 î.Hr.–1 d.Hr.
- UNESCO · Gebel Barkal și siturile de la Napata
- UNESCO · Persepolis
- UCL · cronologia Egiptului
- UCL · formarea statului egiptean
- Harvard · viața cotidiană în Egiptul antic
- Musée du Louvre · cotul lui Maya, N 1538
- The Met · Egiptul în timpul Regatului Nou
- The Met · Egiptul sub Roma
- The Met · harpă de umăr din Regatul Nou, 43.2.1
- The Met · statueta inscripționată a lui Imhotep, 10.175.132
- The Met · Daily Life of the Ancient Egyptians
- The Met · sandale, dinastia a XVIII-a
- The Met · statuia inscripționată a lui Hatshepsut șezând, 29.3.2
- The Met · capul lui Akhenaton (Akhenaten) cu inscripția lui Aton, 21.9.570
- UCL Digital Egypt · Akhenaton (Akhenaten), domnie și cronologie
- Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt · mormântul lui Tutankhamon
- University of Oxford · Arhiva spațială a lui Tutankhamon · masca 256.a
- The Met · Lumea lui Tutankhamon
- British Museum · statuia colosală inscripționată a lui Ramses al II-lea, EA19
- UCL Digital Egypt · Ramses al II-lea
- British Museum · tetradrahmă cu portretul Cleopatrei a VII-a
- UCL Digital Egypt · Egiptul ptolemeic
- The Met · Chiton, peplos, himation
- The Met · statuie din marmură a unei femei
URMĂTOAREA TA VIZITĂ
Descoperă Egipt
Aceeași colecție, două moduri de a o descoperi. Alege cum vrei să continui.
Ți-a plăcut această fișă?
Părerea ta ne ajută să îmbunătățim muzeul. O poți schimba oricând dorești.
Se încarcă evaluarea ta…