POARTA 04 · CIRCULAȚIE, RĂZBOI ȘI TRANSFORMARE
Etruscii și Roma
Cucerire, negociere și integrare inegală
Continuă în muzeul Romei pentru a cunoaște cucerirea și consecințele sale în peninsulă.
Documentația muzeului · lectură publică și gratuită, fără înregistrare.
Reconstrucție generată · Ipoteza vizuală enunțată
Reconstrucție vizuală declarată; nu este o fotografie a originalului și nici o dovadă documentară.
De ce această poartă duce la alt muzeu
Obiecte și modele etrusce circulau prin rețelele mediteraneene înainte de sosirea Romei în Iberia. Din 218 î.Hr., cucerirea romană a transformat orașele, fiscalitatea, războiul, cetățenia, limbile și peisajele politice.
Unele comunități au luptat; altele au încheiat pacte, au servit în unități auxiliare sau au folosit instituțiile romane pentru a concura pe plan local. Au persistat nume, culte, ceramică și memorii, în timp ce puterea și cadrele juridice se schimbau.
Perioada de conectare: Contacte din secolele VI–IV î.Hr.; cucerire și integrare din 218 î.Hr.
ÎNAINTE DE A INTRA
O primă privire asupra Etruscii și Roma
Orientează-te în timp, descoperă schimbările și alege pe unde să continui.
- Când
- ≈900–700 î.Hr. → Roma din ≈750 · EUROPA ȘI EGEEA
- Unde
- Italia centrală ca punct de plecare; apoi Mediterana și provinciile romane
- Ce reunește această colecție
- Orașele etrusce și parcursul roman: monarhie, republică și imperiu
Etruria și Roma au împărțit o parte a Peninsulei Italice, dar nu au fost aceeași societate. Orașe etrusce precum Cerveteri, Tarquinia și Veii și-au dezvoltat propriile ateliere, sanctuare și forme de putere. Roma a crescut printre popoare vecine cu care a făcut comerț, a învățat, a negociat și a luptat.
Parcursul urmărește apoi expansiunea romană: de la un oraș condus de regi la o republică și, în cele din urmă, la un imperiu. Provinciile din nordul Africii, Europa și Asia nu și-au pierdut toate diferențele prin integrarea în Roma. Alături de împărați și armate, casele, atelierele și lăcașurile de cult ne permit să îi cunoaștem pe cei care au susținut și transformat acea lume.
LOCUL CONTEAZĂ
Teritoriul și legăturile sale
Etruria își avea nucleul între râurile Arno și Tibru și era prezentă și în alte regiuni ale Italiei. Roma a ajuns să stăpânească teritorii întinse din Europa, Africa și Asia. Întinderea și controlul frontierelor s-au schimbat de-a lungul timpului.
O ISTORIE ÎN SCHIMBARE
Etapele principale
Datele sunt aproximative. Perioadele ajută la orientare, dar limitele lor nu au fost întotdeauna aceleași în toate regiunile.
cca 900–700 î.Hr.
Comunități villanoviene și latine
Centrele din Etruria și Latium cresc în paralel; cultura materială nu permite conturarea a două popoare omogene.
cca 700–500 î.Hr.
Orașe etrusce
Orașele Etruriei își extind rețelele spre valea Padului și Campania fără a forma un imperiu centralizat.
509–343 î.Hr.
Roma republicană timpurie
Roma își consolidează controlul asupra Latiumului, în timp ce mai multe orașe etrusce își pierd autonomia; influența culturală nu echivalează cu o succesiune etnică.
343–264 î.Hr.
Cucerirea și integrarea Italiei
Roma impune tratate, colonii și cetățenii de ranguri diferite; cucerirea nu implică înlocuirea tuturor comunităților.
Continuă povestea: 4 etapas más
264–27 î.Hr.
Republică mediteraneeană
Războaiele și provinciile extind autoritatea romană în Mediterana; aliații, provinciile și regatele clientelare nu sunt echivalente.
27 î.Hr.–117 d.Hr.
Imperiul Roman
Imperiul atinge întinderea maximă sub Traian doar pentru scurt timp; harta nu trebuie să fixeze acel maxim timp de cinci secole.
117–284 d.Hr.
Retrageri și reorganizare
Unele cuceriri sunt abandonate, iar frontierele reorganizate; pierderea teritorială nu reprezintă un declin uniform al întregii societăți.
284–476 d.Hr.
Imperiul târziu și divizarea
Administrațiile occidentală și orientală se îndepărtează una de cealaltă; anul 476 marchează sfârșitul imperial occidental, nu dispariția Imperiului Roman de Răsărit.
DINCOLO DE DATE
Cum trăiau și cum vedeau lumea
Cum a ajuns un oraș să stăpânească atât de multe teritorii
Expansiunea Romei a îmbinat cucerirea cu acordurile. În timpul Republicii, disputele pentru pământ, bogăție și participare politică au însoțit creșterea teritorială. Războaiele civile au dus la puterea lui Augustus, care a păstrat instituții republicane în cadrul unei noi împărțiri a puterii. Au urmat dinastii, crize și reforme; guvernarea imperială nu a fost aceeași de-a lungul tuturor secolelor sale de existență.
Locuințe și obiecte pentru o societate diversă
O lampă, un serviciu de masă sau o conductă povestesc aspecte ale vieții care nu apar într-o statuie imperială. Casele excavate și obiectele lor permit studierea iluminatului, hranei, apei și decorului. Dar locuințele bogate, mai bine cunoscute, nu îi reprezintă pe toți locuitorii. Nici în Italia, Britannia, nordul Africii sau orașele Mediteranei orientale nu se trăia la fel.
De la atelierele etrusce la producția romană
Atelierele etrusce s-au remarcat în prelucrarea bronzului, bijuterie și ceramică; bucchero se recunoaște după suprafața sa neagră. Au folosit și teracota pentru a decora și proteja clădirile. În epoca romană, producția de sticlă și ceramică a cunoscut o răspândire amplă. Obiectele arată îndemânarea și organizarea muncii: o piesă simplă produsă în cantitate mare poate explica la fel de mult ca o comandă de lux.
Culte care coexistau și se transformau
Lamelele de aur de la Pyrgi reunesc inscripții etrusce și una feniciană într-un sanctuar, un exemplu concret de contact religios. Roma a încorporat tradiții ale vecinilor săi și a dezvoltat culte publice și domestice. În provinciile sale au persistat practici locale: la Dendur, de exemplu, Augustus apare reprezentat ca faraon în fața divinităților egiptene. Unitatea politică nu a produs o religie identică în toate locurile.
Aprovizionarea orașelor și traversarea Mediteranei
Etruscii au exportat obiecte din metal și au importat materiale și piese din alte regiuni. Mai târziu, porturile, drumurile și rutele maritime au susținut aprovizionarea romană. Amforele transportau vin și ulei, în timp ce ateliere din diferite provincii fabricau produse pentru piețe îndepărtate. Urmărirea acestor recipiente ne permite să aflăm cine producea și pe unde circulau mărfurile, nu doar unde se afla capitala.
Ce voiau să arate imaginile
Mormintele etrusce păstrează picturi care ne apropie de ceremonii, ospețe și moduri de a-i comemora pe morți. Portretele, mozaicurile și monumentele romane au avut alte publicuri și funcții: puteau decora o casă, onora o persoană sau face vizibilă autoritatea imperială. În provincii, aceste mijloace s-au îmbinat cu modurile locale de a se îmbrăca și de a se reprezenta. Aceeași autoritate putea fi înfățișată prin imagini diferite.
OAMENI ȘI MĂRTURII
Cunoaște-i protagoniștii
Fișele disting între figuri istorice, reprezentări și reconstituiri. Explică contextul lor, sursele disponibile și legăturile cu alte persoane.
Șaisprezece kilometri de frontieră
Marea rivală a Romei se afla la o zi de drum, nu într-o lume îndepărtată.
Citește fișaIulius Cezar
Cu puțin timp înainte de a muri, Iulius Cezar a autorizat monede cu portretul și titlurile sale.
Citește fișaTacit
Tacit a scris despre puterea imperială pornind de la experiența sa de senator, alegând conflictele și comportamentele pe care să le evidențieze.
Citește fișaConstantin
Constantin și-a învins rivalii, a favorizat creștinismul și a întemeiat Constantinopolul.
Citește fișaPRIVEȘTE DE APROAPE
Exponate și locuri de la care să începi
O selecție din muzeul de destinație. Deschide fiecare fișă pentru a consulta documentația și imaginile sale.
Urna de sub coif
Un vas închis cu un capac în formă de coif păstra rămășițele incinerate ale unei persoane.
Citește fișaZeul de pe acoperiș
Statuia lui Apollo făcea parte dintr-un grup amplasat pe acoperișul templului.
Citește fișaPăpușa articulată din Tarragona
Păpușa are brațe și picioare mobile și a fost descoperită în mormântul unei fetițe.
Citește fișaMormântul Regolini-Galassi
Mormântul Regolini-Galassi reunea bijuterii, veselă, scuturi și care alături de două persoane îngropate în moduri diferite.
Citește fișaCE RĂMÂNE
Moștenirea sa și ceea ce continuăm să cercetăm
Orașele, inscripțiile și obiectele păstrează atât practici comune, cât și diferențe locale. Latina, instituțiile și formele artistice romane au avut o lungă continuitate, dar nu au șters toate limbile și tradițiile anterioare. Studierea separată a Etruriei ne permite să recunoaștem contribuții care rămân adesea ascunse sub numele Romei.
ALEGE URMĂTOAREA OPRIRE
În acest muzeu
Surse pentru această introducere
Fiecare temă trimite la documentația sa. Bibliografia completă reunește și sursele pentru cronologie, personaje și legătura dintre muzee.
Consultă toate sursele și referințele →Ceea ce știm și ce interpretăm
Legătură istorică documentată: Obiecte și modele etrusce circulau prin rețelele mediteraneene înainte de sosirea Romei în Iberia. Din 218 î.Hr., cucerirea romană a transformat orașele, fiscalitatea, războiul, cetățenia, limbile și peisajele politice. Precauție curatorială: Așa-numita romanizare a fost inegală, reversibilă și negociată. Adoptarea latinei, monedei sau arhitecturii romane nu echivalează cu dispariția imediată a tuturor identităților sau cu un proces identic în fiecare teritoriu.
Date de catalog
- Continent
- Europa
- Muzeu de destinație
- Muzeul etrusc și roman
- Motivul legăturii
- Obiecte și modele etrusce circulau prin rețelele mediteraneene înainte de sosirea Romei în Iberia. Din 218 î.Hr., cucerirea romană a transformat orașele, fiscalitatea, războiul, cetățenia, limbile și peisajele politice.
- Perioadă de contact
- Contacte din secolele VI–IV î.Hr.; cucerire și integrare din 218 î.Hr.
- Precauție
- Așa-numita romanizare a fost inegală, reversibilă și negociată. Adoptarea latinei, monedei sau arhitecturii romane nu echivalează cu dispariția imediată a tuturor identităților sau cu un proces identic în fiecare teritoriu.
O privire mai de aproape
Lectură de aproximativ 1 min · Secțiuni: 1. Lectură extinsă și surse · acces gratuit. Revizuire editorială înregistrată: .
Etruria printr-o colonie feniciană
Importurile etrusce de la La Fonteta, la vărsarea râului Segura, permit observarea unei rute anterioare cuceririi romane. În faza Fonteta II, datată între 720 și 670 î.Hr., apar recipiente etrusce alături de producții sarde, cartagineze și din alte sfere italice. Alfredo González Prats pune amforele, recipientele mici și cupele de bucchero în legătură cu circulația și consumul vinului. Punctul receptor era o colonie feniciană legată de comunitățile indigene din împrejurimi. Prin urmare, proveniența etruscă a unui vas nu impune imaginarea unui transport exclusiv etrusc sau a unei colonii etrusce în Iberia.
Locația și teritoriul
DOMENIUL REGIONAL
Etruria și Italia în perioada de formare; expansiunea romană ulterioară a fost mult mai amplăEtruria și Italia în perioada de formare; expansiunea romană ulterioară a fost mult mai amplă. Urma indică centrul aproximativ al ariei, nu o frontieră sau un punct exact.Legături culturale
Intră în Muzeul etrusc și roman și continuă această legătură →
Surse și referințe
- Universitatea din Salamanca · Importuri din ateliere etrusce în Peninsula Iberică
- Patrimoni Cultural de Catalunya / MAC · Empúries și sosirea romană din 218 î.Hr.
- Muzeul Național de Arheologie · De la Iberia la Hispania: cucerire și romanizare inegală
- Alfredo González Prats · Cerámicas de procedencia centro-mediterránea en la colonia fenicia de La Fonteta
- UNESCO · necropolele din Cerveteri și Tarquinia
- The Met · Republica Romană
- The Met · Imperiul Roman
- Penn Museum · case și obiecte din lumea romană
- Penn Museum · lumea romană
- The Met · arta și societatea etruscă
- Penn Museum · parcurs prin Etruria și Roma
- Muzeul Național Etrusc de la Villa Giulia · lamelele de la Pyrgi
- The Met · arta și viața provinciilor romane
- British Museum — Etruscan world
- The Metropolitan Museum — Etruscan Art
- Titus Livius · Istoria Romei, cartea 5, capitolul 21 (Perseus Digital Library)
- British Museum · termen de colecție: etrusc
- The Met · Togatus
- British Museum · Încălțăminte romană din piele
- British Museum · denar din 44 î.Hr. cu portretul lui Iulius Cezar
- Owen și Gildenhard · viața și cariera lui Tacit, Dickinson
- Tacit · Agricola 45, ediție comentată de Cynthia Damon
- Open University · Pliniu, Scrisori VI.16, cererea lui Tacit
- Proveniența și licența imaginii
- British Museum · solidus cu portretul lui Constantin
- The Met · Textiles of Late Antiquity
URMĂTOAREA TA VIZITĂ
Descoperă Etruscii și Roma
Aceeași colecție, două moduri de a o descoperi. Alege cum vrei să continui.
Ți-a plăcut această fișă?
Părerea ta ne ajută să îmbunătățim muzeul. O poți schimba oricând dorești.
Se încarcă evaluarea ta…